Str. C. Daicoviciu 2,
Cluj-Napoca
amnhistorica@mnit.ro
amnhistorica@gmail.com

 

INDEXATĂ

Erih

  

erih

Termen de predare

Manuscrisele vor fi trimise redacției pe adresele de e-mail amnhistorica@mnit.ro sau amnhistorica@gmail.com.

Termenul limită de predare a manuscriselor este data de 30 iunie.

 

NORME DE REDACTARE

I. Informații generale:

1. Manuscrisele vor fi predate în limbile engleză, franceză, germană, italiană sau spaniolă.

 2. Textul articolelor și anexele sub formă tabelară trebuie predate în format Microsoft Word (*.doc sau *.docx). Tabelele nu se inserează în textul articolelor, ci se predau în fișier separat. Autorii sunt rugați să indice în text poziția dorită pentru inserarea tabelelor în momentul editării.

 3. Lucrările nu vor depăși 50.000 de caractere (inclusiv spații) sau 16–20 de pagini (Times New Roman, caractere de 12 pct., spațiere rând 1,5).

 4. Fiecare lucrare va fi însoțită de câte un rezumat de 200–300 de cuvinte în limba engleză și în limba în care este scrisă.

 5. Autorii vor indica cinci cuvinte cheie în limba română, limba engleză și în limba în care a fost scris studiul, pentru o mai bună încadrare tematică a lucrării propuse.

 6. Ilustrația poate fi organizată sub formă de figuri (imagini individuale) sau planșe (colaj al ilustrației grafice sau fotografice care ocupă o întreagă pagină). Doar ilustrația cu adevărat relevantă, indicată de către autor, va fi tipărită color. Toate figurile și planșele vor fi numerotate și etichetate individual (ex. Fig. 1, 2, 3; Pl. I/1, II, III) și explicate într-o listă separată. Planșele vor fi poziționate la finalul articolului, iar figurile vor fi inserate textului dacă numărul lor nu este ridicat. Autorii sunt rugați să marcheze în text poziționarea optimă a fiecărei figuri.

 7. Se recomandă ca toate figurile să fie furnizate în format de imagine *.tiff sau *.jpg la o rezoluție minimă de 300 dpi (pentru imagini grafice alb-negru se recomandă o rezoluție mai mare). Planșele vor fi trimise în format *.cdr ─ dimensiuni pagină: Executive (18,41 x 26,67 cm), oglindă pagină: 1,9 cm stânga, 1,9 cm dreapta, 2,5 sus, 3,6 cm jos.

 8. In prima notă de subsol (asociată numelui autorului) autorii vor furniza următoarele informații: titlu didactic/științific, grad academic, afiliere instituțională și adresa de e-mail. În cazul formulelor de mulțumire pentru sprijin științific, financiar, ori logistic care au influențat definitoriu sau în ansamblu întocmirea lucrării se va insera o notă separată în directă asociere cu titlul lucrării. Pentru situații în care se aduc mulțumiri privitoare la aspecte punctuale, ele pot fi integrate în textul lucrării, prin notele de subsol.

 9. Acta Musei Napocensis utilizează note de subsol și o listă bibliografică finală alcătuite conform unei variante adaptate a sistemului de referințe Oxford (vezi mai jos).

 

  II. Referințe bibliografice

 Redactarea notelor de subsol

Numărul arab, care identifică nota de subsol, este plasat după semnul de punctuație (în mod normal după punctul care închide o propoziție); dacă nota se referă numai la textul dintre paranteze, ea este plasată înainte de închiderea parantezei.

Exemple de citare:

» Carte, articol în publicație periodică, teză/dizertație, capitol/ studiu într-un volum: numele de familie al autorului, anul de publicare, numărul paginii/ paginilor

Fitzpatrick 2000, 20–23.

» Ediții de texte: numele de familie al editorului, anul de publicare, numărul paginii/ paginilor (opțional numărul de ordine al textului/alte date de identificare; ex. d. *, doc. *)

30 Jakó 1990, 372 (d.705)

»Manuscrise și alte surse documentare în original (arhive): 

58 Chaundler 1798, folio 56.

Pentru arhivele în alte limbi decât cea engleză, păstrați denumirea integrală în limba originală - oricât de puțin cunoscută - cu excepția numelui orașului

33 Paris, Bibliothèque Nationale de France, MS fonds français 146.

89 Arhivele Naționale Istorice Centrale, Bucharest, Comitetul Central – Secția Cancelarie fond, file 154/1968, folio(s), 154 (154–158).

Dacă o anumită arhivă este citată de mai multe ori, luați în considerare crearea unei abrevieri, care poate fi utilizată în locul său, menționând semnificația abrevierii în prima parte a listei bibliografice bibliografiei.

»Materiale audio, audiovizuale, site-uri web și alte date electronice:

Buletin de știri: 56 BBC News, 5 Nov 2013/BBC News [video], 5 Nov 2013.

Interviu: 32 McEwen 2013.

Articol accesibil online: 43 Allaby 2013.

Program TV/Video online: 83 Berger 1972.

Referință online: 89 ‘Gunpowder Plot’/ Encyclopaedia Britannica.

 

Lista bibliografică

Bibliografia va fi ordonată alfabetic după numele de familie al autorului principal sau al editorului lucrării citate. Se recomandă împărțirea listelor mai lungi, de exemplu, între surse primare și secundare. De asemenea, se poate face o listă separată de manuscrise și documente.

Titlurile publicațiilor periodice se vor abrevia potrivit prescurtărilor consacrate ori recomandărilor fiecărui periodic în parte. În cazuri deosebite autorii pot crea propriile abrevieri sau pot cita integral titlul revistei. Abrevierile periodicelor vor fi transmise redacției împreună cu lista bibliografică.

Exemple de citări frecvente:

»Cărți/volume editate (pentru mai mult de trei autori în abreviere se va folosi numele primului urmat de sintagma et alii).

Fitzpatrick 1999   S. Fitzpatrick, Everyday Stalinism: Ordinary Life in Extraordinary: Soviet Russia in the 1930s, Oxford 1999.

Baker 1990          J. H. Baker, An Introduction to English Legal History (3rd edn.), London 1990.

Apor et alii 2005  B. Apor, J. C. Behrends, P. Jones, E. A. Rees (eds.), The Leader Cult in Communist Dictatorship: Stalin and the Eastern Bloc, New York 2005.

Atunci când se citează retipăriri și ediții facsimile, trebuie incluse detaliile privind publicarea originalului, în special, data publicării, dacă a trecut o perioadă semnificativă de timp între prima ediție și retipărirea ei. Dacă retipărirea are același loc de publicare și aceleași detalii despre editor ca originalul, ele nu trebuie repetate:

Gibbon 1974        E. Gibbon, Decline and Fall of the Roman Empire, with introduction by Ch. Dawson, 6 vols., London 1910; repr. 1974.

Dacă cartea citată este o traducere, numele traducătorului este plasat după titlu și marcat prin „tr.”.

Bischoff 1990       B. Bischoff, Latin Palaeography: Antiquity and the Middle Ages, tr. D. Ó Cróinín and D. Ganz, Cambridge 1990.

Martorell 1984     J. Martorell, Tirant lo Blanc, tr. with foreword by D. H. Rosenthal, London 1984.

»Ediții de texte vechi/ colecții de documente:

Jakó 1990            Zs. Jakó (ed.), A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei, vol. I (1289–1556), Budapest 1990.

Rettegi 1970        Gy. Rettegi, Emlékezetre méltó dolgok, ed. with introduction and explanatory notes by Zs. Jakó, Bukarest 1970.

»Articole în periodice:

Terry 1993           S. Meiklejohn Terry, Thinking about Post-Communist Transitions: How Different Are They?, Slavic Review, 52/2 (Summer, 1993), 333–337.

»Capitol/articol într-un volum:

Davies 2005        S. Davies, Stalin and the Making of the Leader Cult in the 1930s. In: B. Apor, Jan C. Behrends, P. Jones, E. A. Rees (eds.), The Leader Cult in Communist Dictatorship: Stalin and the Eastern Bloc, New York 2005, 29–46.

»Teze și disertații:

Thorne 2012        M. Benjamin Thorne, The Anxiety of Proximity: The ‘Gypsy Question’ in Romanian Society, 1934–1944 and Beyond, PhD thesis, Indiana University, Bloomington 2012.

»Manuscrise și alte surse documentare. Dacă manuscrisul are un titlu distinct, el trebuie citat cu litere cursive.

Chaundler 1798   T. Chaundler, Collocutiones, Balliol College, Oxford, MS 288, Exchequer accounts, Dec. 1798, Cheshire Record Office, E311.

Deținătorul colecției sau al arhivei. Pentru arhivele în alte limbi decât cea engleză, păstrați în limba originală toate detaliile - oricât de puțin cunoscute - cu excepția numelui orașului

Paris, Bibliothèque Nationale de France, MS fonds français 146.

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Bucharest, Comitetul Central – Secția Cancelarie fonds, file 154/1968, folio(s), 154 (154–158).

Colecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Contemporană fonds, document no. C 523.

»Materiale audio, audiovizuale, site-uri web și alte date electronice:

Ca regulă generală pentru citarea surselor electronice se vor avea în vedere regulile bibliografiei tradiționale, dar cu notarea adresei şi a subdirectoarelor, urmate, în paranteză, de data accesării documentului. Pentru articole indexate în baze de date se adaugă și codul doi.

Articol accesibil online

Allaby 2013          M. Allaby, ‘Feathers and Lava Lamps’, Oxford Reference (2013), http://www.oxfordreference.com/page/featherslavalamps, accessed 9 Nov. 2013.

Articol publicat într-o revistă online

Druin 2002           A. Druin, The Role of Children in the Design of New Technology, Behaviour & Information Technology, 21/1 (2002), 1–25. doi:10.1080/01449290110108659.

Referință online

‘Gunpowder Plot’/ Encyclopaedia Britannica   ‘Gunpowder Plot’, Encyclopaedia Britannica, http://www.britannica. com/EBchecked/topic/249505/Gunpowder-Plot, accessed 5 Nov. 2013.

Când cităm materiale audiovizuale, video sau emisiuni, cele trei elemente cheie care trebuie incluse sunt: titlul, însoțit de o identificare a materialului citat, detalii despre difuzare sau producție, inclusiv o dată cronologică, și o scurtă descriere a suportului, cu excepția cazului în care acest lucru este deja clarificat de context sau de o rubrică din bibliografie.

Buletin de știri

BBC News [video], 5 Nov 2013          BBC News, ‘Inside India’s Mars Mission HQ’ [video] (5 Nov. 2013), http://www.bbc.co.uk/news/world-24826253, accessed 5 Nov. 2013.

Interviu

McEwen 2013      S. McEwen, ‘Tan Twan Eng Interview: “I Have No Alternative but to Write in English”’, The Spectator (20 May 2013), http:// blogs.spectator.co.uk/books/2013/05/tan-twan-eng-interview-i-haveno-alternative-but-to-write-in-english/, accessed 9 Nov. 2013.

Program TV

Berger 1972         J. Berger, Episode 1, Ways of Seeing, BBC (1972), https://www. youtube.com/watch?v=0pDE4VX_9Kk, accessed 9 Nov. 2013.

 

III. Alte recomandări de stil (elemente cu utilizare frecventă)

 1. Elipsele sunt o serie de puncte (...) care indică omiterea unor cuvinte din fragmentul citat sau că o parte a unui text lipsește sau este ilizibilă.

► Cuvintele omise sunt marcate cu trei puncte complete așezate pe aceeași linie, cu un spațiu între ele: Political language . . . is designed to make lies sound truthful.

► O elipsă la sfârșitul unei propoziții incomplete nu este urmată de un al patrulea punct.

► Când o propoziție incompletă este un citat încorporat într-o propoziție completă mai mare, punctul este pus după ghilimele: I only said, ‘If we could . . .’.

► Punctuația imediat înainte și după o elipsă poate fi, de regulă, suprimată, cu excepția cazului în care este util pentru sens, cum ar putea fi cazul unei întrebări sau al unui semn de exclamare; acesta poate fi păstrat în anumite contexte - în scopul analizei textuale sau în cazul în care autorul are alte motive specifice pentru păstrarea semnului respectiv

 2. Paranteze:

► Parantezele rotunde ( ) sunt utilizate pentru digresiuni și explicații, pentru traduceri, pentru a da și extinde prescurtările și pentru a adăuga referințe sau variante: Zimbabwe (formerly Rhodesia); TLS (Times Literary Supplement); £ 2 billion ($3.1 billion)

                        sau He hopes (as we all do) that the project will be successful.

► Parantezele pătrate [ ] sunt utilizate, în principal, pentru comentarii, corecții sau traduceri făcute de un autor sau editor: They [the Lilliputians] rose like one man.

3. Ghilimele:

► pentru un citat încorporat (text scurt sau text mai lung dar integrat paragrafelor sau frazelor lucrării) se utilizează ghilimele simple (și nu litere cursive); ghilimelele duble se întrebuințează pentru citare în cadrul altei citări: ‘Have you any idea’, he said, ‘what “red mercury” is?’

► dacă textul citat depășește în lungime  60 de cuvinte sau patru-cinci rânduri, se folosește citarea în bloc sau evidențiată: citatul va fi redat ca un paragraf separat, situat cu un rând mai jos, retras de la marginea din stânga a textului; în această situație nu se folosesc ghilimele

► pentru a delimita un termen sau o expresie neobișnuită sau una utilizată cu sens tehnic (efectul este similar celui de accentuare prin litere cursive, însă cu frecvență de întrebuințare mai scăzută)

► pentru argou sau limbaj colocvial (nerecomandate, exceptând prezența lor în surse primare!) se utilizează pentru a izola termenul de restul frazei și a-l aduce în atenție

4. Litere cursive:

► pentru redarea intratextuală a titlurilor (lucrări scrise, opere de artă)

► pentru accentuarea și evidențierea unor elemente exprimate la interiorul unor fraze, valori semantice modificate sau diferite de cele uzuale (efectele dramatice nu sunt recomandate!)

► pentru termeni izolați (nu citate!) proveniți din altă limbă, în special, pentru cei arhaici, specifici limbajului istoric sau de specialitate al unui domeniu de cercetare (forme arhaice, termeni latini, tipologici/tehnici, toponimie istorică etc.)

5. Forma datelor:

► Datele sunt exprimate în numerale cardinale (ziua, luna, an, fără punctuație internă): 2 November 2003.

► Secolele și mileniile se trec cu litere și nu cu cifre.

► Decadele se notează cu cifre când este vorba despre delimitare temporală (the 1920s) și cu litere când este vorba despre un interval bine individualizat cu implicații sociale, culturale, politice (the Twenties).